Tag: nature

  • Trei surori.

    ReConnexions – Conexiuni din natură la lucru

    Așează-te lângă mine, am să-ți spun o poveste despre trei fete. Trei fete surori.
    Așa cum sunt multe dintre povești, și aceasta o are pe sora cea mare, cea mijlocie și cea mică.

    Zea, sora cea mai mare, a crescut înaltă, înaltă, cu păr galben-auriu la care era o plăcere să te uiți cum dansează zănatic în vânt. Purta mereu rochii verzi și foșnitoare care îi dădeau un aer regal. Totuși, vânturile mai puternice îi făceau zile grele, chinuindu-i adesea statul în picioare și uscându-i pielea de sete.

    Falla, cea mijlocie, era zveltă și agilă, mereu într-o nerăbdare mișcătoare, cu brațele lungi și subțiri care se întindeau căutând întotdeauna să îmbrățișeze pe cineva. Era visătoarea familiei, aproape mereu privind spre cer, unde doar ea știa ce caută. Adesea era așa de tristă că nu avea pe cine să ia în brațe, încât stătea culcată fără chef de nimic, zile nesfârșite.

    Peppa, cea mai tânără dintre surori, era scundă și robustă, dar plină de neastâmpăr. Purta pălării imense cu boruri largi, pălării care făceau umbră răcoroasă în tremurul din aerul verii. Alerga cu voioșie peste tot, aruncând darnic umbră din pălărie peste pământul încins, însă cel mai mult iubea să alerge printre alții, făcând piruete și ocolișuri elegante, iar atunci când câmpia era pustie nu mai simțea deloc aceeași plăcere în avântul ei.

    Într-o zi care poate că se nimeri exact între acea de ieri și acea de mâine, s-au întâlnit cu un tânăr cu părul strâns în coadă și cu pielea frumos colorată, călare pe un cal roșiatic cu pete mari albe. Le-a văzut triste și a coborât. „Cu ce să vă ajut?”, poate că le-a spus el atunci, iar ele i-au povestit care-s tristețile lor. Tânărul, prea tânăr pentru greutăți așa de adânci, le-a promis că o va întreba pe bătrâna înțeleaptă a tribului său și chiar așa a și făcut.

    S-a întors umplut de bucurie la ele și le-a zis cum bătrâna s-a gândit o vreme sau poate două, ba chiar a și mormăit ceva înconjurată de un fum cam albastru și apoi i-a zis să le spună chiar așa: „Tu, Zea, să stai dreaptă pe loc pentru că sora ta mijlocie, Falla, te va lua și te va ține în brațe cât să nu te dărâme vântul, iar ea să-și afle fericirea de a ține brațele în jurul cuiva, stând cu ochii tot timpul spre cer. Tu, Peppa, nu mai alerga departe de ele, vei face piruete și volte doar prin jurul lor și le vei face umbră la picioare și ele vor fi bucuroase, iar tu fericită că te învârți și nu mai alergi în linii drepte care duc nicăieri. Dacă veți sta așa, veșnic împreună, veți afla frumusețea vieții și mulțumirea de a ajuta pe alții și de a fi ajutat de alții. Împreună vă va fi nemăsurat mai bine decât separat.”

    Așa a zis bătrâna, așa a zis și tânărul și așa au aflat surorile că este bine.

    De atunci, cele trei surori, porumbul, fasolea și dovleacul au fost puse doar împreună până a venit omul de peste ocean, care se credea cel mai deștept și a început să le pună separat și să le aibă triste și fără chef de viață în câmpuri lungi și mohorâte, câmpuri în care aruncă o droaie de prafuri și ape alambicate ca să poată să le țină în viață.

    Dar tu, pentru că știi povestea, pune-le împreună și vei vedea cum porumbul și dovleacul profită din fixarea azotului de la fasole, fasolea nu mai are nevoie de araci, pentru că are suport și în plus și umbră de la porumb, iar dovleacul are grijă ca apa din ploi să fie disponibilă mai mult timp în solul umbrit de frunzele sale care, în plus, nu lasă alte ierburi să intre în relația celor trei surori.
    Și mai afli și că atunci când te vei hrăni cu cele trei surori, vei avea carbohidrați de la porumb, proteine din fasole și grăsimi valoroase din semințele dovleacului.

    Așa să faci, așa este bine.

  • Principiul 7 în permacultură – “Proiectează de la tipare la detalii”

    ReDesign – Permacultura în viața ta, nu doar în grădină.

    Nici nu bănuiești cât de tare mă bucur că am ajuns chiar acum la acest principiu, pentru că sincronizarea este fantastică. Sincronizarea cu înființarea grădinii Tărtășica. Acolo, acest principiu se vede pe viu, nu doar în teorie.

    Proiectează de la model la detaliu! Pentru că nu te gândești unde să pui pătrunjelul înainte să știi unde este grădina. E ca și cum ai încerca să construiești o catedrală punând pe cineva să țină clopotul acolo unde bănuiești că se va bălăngăni el.

    Dacă te apuci direct de detalii, sfârșești cu o grădină care seamănă cu un frigider după o petrecere studențească: trei morcovi, o bucată de brânză care a dezvoltat o civilizație proprie și, undeva într-un colț, o salată meditativă ce se întreabă dacă există cu adevărat. Dar dacă începi cu modelul, poți avea ceva grandios! Un sistem! Un plan! Un motiv să porți o pălărie ridicol de mare și să arăți cu coada de la cazma spre viitor, ca un general într-o bătălie cu melcii fără cochilie.

    Învață de la natură: întâi modelul, adică soare, climă, relief și abia după aceea ce arbore sau ce ierbuță să crească și pe unde. Mă rog, mai face și natura glume dacă mă gândesc la ornitorinc. Cum și de ce a fost proiectat animalul acela e un mister.

    Și nu uita! Tiparele se pot observa și în societate. Dacă vrei să proiectezi în cadrul unui sistem social, lipește-ți principiul acesta pe frunte că nu îți va părea deloc rău.

    nature #renature #diversity #biodiversity #ecosystem #redesign #permaculture #gardening #construction #systems #efficiency #resilience #redundance #functionality #ethics #principles #community #design #feedback #selfregulation #renewable #solar #energy #nowaste #recycle #patterns
  • Metoda Miyawaki

    ReCulture – Cărți, recomandări, studii, citate, chestii care să-ți facă capul mare.

    Când te gândești la pădure îți imaginezi cu siguranță o suprafață mare mare plină de arbori și, chiar nu greșești deloc, de obicei așa sunt pădurile.

    Totuși, există și minipăduri sau păduri pe suprafețe foarte mici care chiar și așa, tot păduri pot fi numite.

    Dacă nu știai până acum despre ea, îți fac cunoștință cu metoda Miyawaki de reîmpădurire a suprafețelor degradate, metodă pe care o poți aplica și în 100 de metri pătrați și nu dai greș.

    Faptul că a elaborat-o botanistul japonez Akira Miyawaki, parcă era de așteptat date fiind spațiile mici cu care japonezii s-au confruntat dintotdeauna. Este cu atât mai interesant cu cât există elegante paralele între aceasta metodă și metodele agroforestiere din permacultură în care plantele sunt grupate pe nivele de creștere și pe specii adaptate la contextul locului și desigur, eliminarea completă a conceptului de monocultură.

    Metoda Miyawaki este atât de eficientă încât au putut fi dezvoltați algoritmi foarte exacți de implementare pentru această tehnică.

    Îți sugerez un articol care face multă lumină asupra acestei abordări și un documentar video despre o implementare din Olanda.

    Enjoy!

    The miyawaki method a better way to build forests

  • Drift.

    ReConnexions – Conexiuni din natură la lucru

    Te-am obișnuit cu conexiuni între organisme din natură dar hai să vezi ce iese când se conectează omul cu natura câteodată în mod greșit și strică conexiunile alea bune.

    Să-ți spun mai întâi ce este acela drift în agricultură sau horticultură. Te duci pe câmpul tău cu culturi și pulverizezi frumos, elegant, splendid, niște erbicid, sau niște otrăvuri ceva, ca să mai omori o goangă ce nu-ți convine. Dar bate vântul și norul tău de soluție nu cade numai pe cultura ta ci și pe suprafețele învecinate care nu au nici o vină că sunt lângă terenul tău (acesta-i și motivul pentru care nu se fac tratamente pe vânt, dar cine mai ține seama…). Tu poate-ți spui că doar din drift nu-i mare lucru, ajunge doar puțin, nu are efect.

    Uite ce au făcut niște cercetători de la Universitatea din Michigan. Au studiat impactul unor erbicide pe bază de dicamba. Substanța activă dicamba este apărută pe piață de vreo 50 de ani și este foarte volatilă. O mare problemă este că imediat după tratament, o parte se evaporă și intră în coloana de aer după care începe să fie transportată de curenți. După o pauză datorată recunoașterii efectelor nocive asupra biodiversității, a fost reaprobată în 2020 în SUA pentru 5 ani de administrația Trump chiar cu o săptămână înainte de alegeri. Desigur, și pentru că Bayer știe să facă lobby.

    Mă rog, să revenim, cei de la universitate au analizat efectele din drift și au ajuns la concluzia că o expunere de doar 1% din doza tipică a dus la o scădere substanțială a insectelor polenizatoare în zonele afectate. Și asta doar cu o singură expunere. Aceste “urme” de erbicid au afectat dimensiunile unor plante, au redus numărul de flori și au întârziat înflorirea la altele.

    Ca să știi.

    Dacă te pasionează, îți las și link la studiu, că-i fierbinte, abia scos din cuptor.

    https://nph.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/nph.20438

    nature #renature #diversity #biodiversity #reconnexions #incursiuni #interactions #relations #plants #ecology #dicamba #drift #erbicid #herbicide #insects #pollinators